agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 361 .



hp
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [batranutragator ]

2023-12-12  |     | 



oamenii au început face lucrurile tot mai frumoase.
mai putin pe ei înșiși.

privesc trăsăturile clare lucide armonioase
ale unui laptop haș pe. mintea se umple asemenea gurii
cu dulceața neprefăcută a unui mango copt.
ce design are oare sufletul unui designer industrial?
aerodinamică pininfarina cusături armani.

aceasta e frumusețea sufletului. cînd vezi
cum din caleea lactee țîșnesc jeturi albe
ca dintr-o cățea cu nenumărate mameloane spre boturile căscate
ale cațelandrilor. pe săturate dragoste. pe săturate
grija apoi puțin din ura care te cuprinde că altcineva
mai frumos și mai bun decît tine.

să atingi frumosul cu degetul înseamna să rămîi fără mînă.
cînd iubești rămîi
ca o pungă în vînt.
de aceea ne e frică să atingem.
de aceea ne e frică.
>mai ales frică
de iubire.

ne atingem cu prea puțină dragoste pe noi înșine.
o facem tandru grijuliu. o facem des. o facem cu atîta satisfacție
dar cu prea puțină dragoste.
e un rechin
chiar înăuntrul nostru care ne lasă
fără îmbrățisare.

să ne atingem cu iubire
înseamnă sa ne atingem cu adevărat
unde doare.
unde mușcă.


– ne atingem pustulele umflate de singurătate
– ne spargem.
– ne atingem cosurile pline cu tăcere.
– le facem să urle.
– ne atingem cum o face visul
cu zonele noastre cele mai intime.
– respirăm.

să respirăm si să ne atingem pe interior
cu intreg universul. cu frumusețea lui.
să lăsăm marele designer să lucreze la designul nostru.
ca mîna ta în mîna lui brancuși
în timp ce inima stropește precum gîtul taiat al păsării
măiastre.

să privim
> cu stoicism cum lucrurile cresc apoi se micșorează.
> cu încredere cum lucrurile cresc și apoi se micșorează.
> cum lucrurile se micșorează.
> cum frunzele se usucă și se micșorează.
> cum strugurii se stafidesc și putrezesc.
> cum universul se micșorează pînă încape fără prea mare greutate
într-un prezervativ
pe care apoi îl scoți și-l arunci cu scîrbă.

să nu ne facem griji. curînd va fi bine iar camera se va umple pînă la refuz
cu infirmiere în halate impecabile. zîmbetul lor îți va aduce aminte
de sîmburii negri înșirati pe trei rînduri
ca dinții de rechin
de-a lungul feliei de pepene roșu.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!