Tu de lumină ai pe sânge pete
Şi-n el strămoşii strigă pace-n tine
În brâu ţi-e poartă de deschis destine
Sămânţa mea fiinţei să le-mbete.

Fiorul de-a iubi când să suspine
Prin vene vin duci inimii de sete
Atunci mă-nalţ la tine-n palme-ncete
Şi te ating ţinându-mă-n retine.

Şi eşti aşa frumoasă că mi-e ciudă
De-mi crapă în lăuntru pietre-n vis
Ştiindu-te-n poveşti divină rudă.

În pielea ta a mea că eşti am scris
Şi-acolo încă eşti de slova-mi udă
Iar împreună muşc din paradis.