Pe chipul tău zâmbește-a giumbușluc iubirea,
ți-acoperă timid obrajii cu roșu-nchipuirii,
nu se grăbește a prinde năravul contopirii,
refracția-ntre medii ce simulează fericirea.

Pe chipul tău lucește liniștit oceanul de iubire,
cu val domol, neperceput și unde-n armonie,
se luptă cu ispita, preludiu rușinos de nebunie,
refracție în chin oniric, imbold de contopire.

Pe chipul tău zâmbește cu multă grație iubirea,
înnobileaz-onoarea cu gândul de-mplinire,
cu pașii maiestuoși la altarul de-ncuscrire.
Refracția în foc a vieții – căsnicia, contopirea.