agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-02-04 | |
de-atâta privit către zare
ochii ni s-au copt şi-atâta depărtare primisem în noi că pletele stau să ne cadă ca nişte bulgări de iarnă pe fruct *** deschis, cerul acesta înalt, ca o uşă prin care trec firimituri de dumnezeire spre dumnezeul celălalt *** nu-ţi auzeam niciodată atingerile moi palmele visau să cuprindă neantul luminii îndrăzneam chiar să cred până în acea zi când un altfel de mine mă-mpietri dar departe, deja departe de tine *** pe-atunci versul nu-mi rostea depărtările interioare cred că avea o tăcere stricată sub limbă am încercat să i-o scot dar a motivat că-l doare că prea e multă lipsă şi prea mult dormisem *** liniştea, neviermuită încă de stele închise un ochi cu celălalt privea marea înte mineşi tine sau oricum o fi fost tăcerea închidea în altare o realitate oarecare *** nici cuvânt, nici silabă nici frază, nici propoziţie pătura de stele dintre noi nici pământ, nici galaxie un unghi din care priveam iubirea picurând de anorexie *** de-atunci n-am mai hrănit iubirea obişnuiam să o îndopăm cu sărutări până când be voma buzele noastre lipite într-un ligean cu săruri galactice... acum se-ntâmplă numai linişti dar şi acelea arctice *** iubirea, spin multicolor o ceaţă fiartă în iluzii un piept ce-n văzul tuturor un codru-n veşnice contuzii da-n urma, steaua lui de dor rămâne numai în perfuzii
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate