în dragoste vom fi hansel şi gretel. tu vei merge înainte şi vei arunca în aer
case de turtă dulce otrăvită. eu voi mînca resturile, mă voi intoxica,
mă voi tîrî în urma ta, voi suferi în urma ta,
te voi iubi.

aşa cum se cuvine, cu o bufniţă pe umăr care va ţipa scurt. şi tu vei ţipa
scurt, şi dragostea va ţipa scurt, ca o roată de metal blocată pe şină.
ca soarele blocat într-un cearcăn,
ca mîna mea sub tricoul tău de somn.

cînd eşti îndrăgostit, otrăvurile nu mai fac rău. cînd eşti îndrăgostit lumea alunecă
la vale, cu tot cu sat, cu tot cu pămîntul de sub, cu tot cu viaţa de deasupra, cu tot
cu moartea de dedesubt. un cimitir spălat de ploi, iubit de furtuni,
un cimitir nud, deochiat, impudic. morţii îşi arată ciolanele albe
cu neruşinarea unor curtezane de lux.
morţii lui cheamă la iubire.

te voi iubi.
cu degetele retezate la circular, mă spăl cu sînge proaspăt
pe faţă, sînge proaspăt, viaţă. tu vei fi regina mea
cu gîtul alb şi lung dezvelit
pe eşafod.

te voi iubi, draga mea.
nopţile vor fi un teatru erotic cuprins de incendiu. o să presari lacrimi
peste inimile în flăcări, o să presari boabe de sînge peste ochii închişi
de vise. o să presari firimituri de pîine bolnavă în urma ta
iar eu mă voi întoxica, mă voi îmbolnăvi, voi halucina
nu-ţi fie teamă,

te voi iubi.
dacă dragostea nu este visul îndrăgostitului,
atunci dragostea trebuie să fie
starea lui de veghe.