Prin cameră se plimbă umbre pe pereții infiniți
Orice asemănare cu realitatea îți dă fiori
dislexici
Cuvinte tocite din zborul circular de bumerang
Ideea se repetă cu precizie pare-se artificială
Nu ai timp să simți frisonul acestei imagini desprinse
Din locuri comune cu toți imaginații secați de impulsivitate
Care-și caută vorbele de care tu nu poți să mai scapi
Care-și încordează piepturile și inimile pe care tu nu le mai simți
Pentru că te-ai fragmentat întru întregire ca vinul din Cana Galileii
Un vas în care nuntași toarnă apă și Iisus înmulțește dragostea
Vei fi păstrat în pivniță ca toate celelalte ofrande
După petrecere se vor aduna în taină să dea mărturie
Cele prețioase vor fi păstrate pentru a pipăi materia înoită
Convulsii de fericire îi vor pătrunde la atingerea umbrei tale
Doar că o să rămâi închis pentru a potoli o lume potrivnică
Circular vorbele zboară și se întorc în lutul tău sacru.