Ţigara buzele mi le sărută
Acelea care pielea ta îţi ceartă
Dansând drăcesc pe-a trupului tău hartă
Sugându-ţi ţâţa rece şi căzută.

Că ai îmbătrânit în cupa spartă
A timpului ce ieri ţi-era redută
Mai plângi duios juneţea ta pierdută
Cu lacrima căutătoare-n artă.

Dar înc-amorul poţi să-mi dai, fierbinte
Cu patima înfiptă-n perne-n pat
Şi gura şerpuindu-ţi preacuvinte.

Urciorul vieţii mi s-a cam crăpat
Din el scurgându-mi traiu-n rost cuminte
De fum icoana-ţi este vis pătat.