De ce oare plâng acum?
De ce iubirea pentru tine s-a transformat în scrum?
De ce vărs lacrimi reci și dure pentru puținele lingurițe de miere?
De ce suspin după ai tăi ochi albaștri ca safirul,
Când în ea deja tu ai văzut frumosul?
De ce îmi agonisesc frumoasa tinerețe
pentru un om,ce are atâtea fețe?
De ce mă doare atât de tare totul despre tine,
Când tu nici măcar nu te gândești la mine….
De ce privesc adânc acele toate poze și momente,
Ce astăzi tu le ai făcut doar niște monumente…
Nu știu de ce mă simt atât de singură și tristă,
În timp ce tu cu ea ești deja pe o altă pistă.
Nu știu de ce accept să plâng și tare să mă doară
Pentru un om ce a devenit astăzi decât o fiară.
De ce toate visele mele sunt doar despre tine?
De ce nu pot alunga iubirea ta din mine?
De ce nu pot fugi,departe de tot și de noi
Că oricum iubirea noastră nu mai este nici măcar pe foi.
De ce….