Parfum de stele-n apelor buchete
Din slăvi nemuritoare se revarsă
În teatrul nopţii unduind a farsă
Şi razele-s fecioare-n văz, cochete.

Miroase-n râu de lună-a piatră arsă
Şi-i neclintirea ochii tăi să-mbete
Sub mal o beznă sapă un orbete
Cuţitul minţii de-a ajuns o cioarsă.

Pe scena asta vii să-ţi dau păcate
ÃŽn jocuri infernale de amor
În umbre cu mistere îmbrăcate.

Şi frunzele din brâuri toamnă vor
Iar pielea ta pe palme-o duc în spate
Că mult am vieţuit în nudul dor.