E zi cu soare azi în Timișoara
Cu cer albastru și nori albi, pufoși
Aici își are sediul primăvara,
Că-i place s-aibă-n jur oameni frumoși.

Piața Unirii colcăie de lume
Copii se joacă-n iarbă liniștiți
Părinții sunt acolo să-i îndrume,
Se bucură să-i vadă fericiți.

Două tramvaie vechi, recent expuse
Adună curioșii-n jurul lor
Ca dintr-un vechi tablou, povești nespuse
Coboară-ntr-un fundal multicolor.

Terasele sunt toate-aproape pline
Se râde, se discută și se bea
Decent și măsurat. Starea de bine
Se simte cât cu ochii poți vedea.

Clădirile de-aicea din Unirii,
Cu Domu-n frunte, par din alte lumi,
Sunt destinate parcă nemuririi
Te fac, firesc, trecutul să-l asumi.

Dacă te plimbi prin Piața Libertății
Probabil ai s-auzi un pianist
Cântând Chopin în inima cetății
Și-ai să zâmbești, oricât ai fi de trist!

Din Piața Operei spre Catedrală
Vei traversa un paradis de flori,
De strajă, stă lupoaica milenară
Hrănindu-i pe ai Romei fondatori.

E-o Piață cu-o istorie anume
Care-ți va spune propriile povești
De treci pe-acolo, ca atâta lume
Fă-ți poze lângă Fântâna cu Pești!

De crezi că nu-i destul, atuncea poate
Spre Catedrală, ochii când ridici
Realizezi, văzând acestea toate,
Că și lui Dumnezeu îi place-aici.

Aici ai Dom, aici ai Catedrală,
Biserică sârbească, sinagogă,
O Timișoară multiculturală
Ce-îmbină ce e vechi cu ce e-n vogă.

Adulți, văzându-și liniștiți de viață,
Copii lăsați în iarbă să se joace,
Turiști plimbându-se uimiți prin Piață,
Au numitor comun cuvântul PACE!

E zi de primăvară-n Timișoara
Și cu permisiunea dumneavoastră,
Vreau să fac cunoscut în toată țara,
Cât de frumoasă-i Timișoara noastră!