am nevoie câteodată de mângâiere,
ca de o ploaie liniștită de vară,
ca de lumina revărsată cu putere,
peste spatele meu afectat de povară.

am nevoie câteodată de iertare,
de la Dumnezeu- iubirea absolută,
lumii îi ofer zestrea de mărgăritare
dar al vieții mele în mintea revolută.

am nevoie să mă umplu de lumină,
nimic din crez să nu se întunece,
gânduri să rodească în cerească grădină,
minunile stelare în lume să alunece.

am nevoie să mă simt în a iubirii oază,
să mă atingă soarele cu fiecare rază.