Pe sub imaculatele corimbe,
Treceai printre fantasme relative;
Mi se părea că, din vremuri lascive,
Un zeu agil venise să se plimbe

Și, între personajele fictive,
Să se înscrie-n ritmuri de marimbe,
Apoi în Europe să le schimbe
Pe toate muritoarele naive;

Sub ale timpului adânci corole,
Îmi și imaginam ce-aș fi dorit:
Să ne fi dat la infinit pe role

De pe-nserat până la răsărit;
Clădind mereu castele spaniole,
Năvalnic și suav ne-am fi iubit.