când nu te mai gândești la viațǎ,
la zilele ce cresc înlăuntrul tău
îndrăgostit veșnic de flăcări
cum

în fiecare om
strălucește singurătatea
cel puțin o dată pe zi

și cel puțin o dată pe zi
în fiecare om sărbătorești o zi de naștere
cu mâinile goale şi deschise larg ca un soare de vară
presărat între file de cărți şi biblioteci părăsite

cum toate ajung sǎ miroasă
a mâinile ce le-au așezat în lumină
nimic nu se va pierde

timpul este cea mai mare iluzie ce desprinde omul de el însuși
ca o spirală făcută să crească în infinit

doar sufletul nu îmbătrânește ci lăcrimează cu dragoste
printre minuni și lacrimi

pășind magic peste valuri.



Photo credits: Pinterest.