Eu caut în lumină întunericul ei.

Sunt cosmonaut care sondează în cer
Unde, aruncat de rachete, umblă stingher.

Ochii mi i-am scos din orbite
Și sateliți împrejurul meu i-am lansat
Să mă pot privi din toate părțile saturat.

Ca un gând care atinge dinainte
Starea de a deveni margine de cuvinte
Care nu spun nimic până ce nu sunt rostite.

Eu caut în lumină întunericul ei,
Fiindcă îmi înflorește cerul ca o petală
Ce-și aprinde existența când ajunge să moară.

Tu, iubita mea, îmbumbiată din sâmbur
Ale cărui adâncuri nu le pot niciodată atinge,
Asemenea ei mi te risipești.

Eu te caut în fulger.