agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-08-01 | | (2024) e atâta pustiu în camera mea că întunericul intră tiptil ca o iscoadă apașă dibace în ale scalpatului. clopotul bisericii bate lent un dans în poală al sfintei brigita. a murit iojă. ăla care-n noaptea-nvierii zăcea beat cu un cofraj de ouă sub cap în fața crâșmei. aștepta să se crape de ziuă să mute cineva piatra mormântului să-nmoaie degetul în paharul cu rom și să creadă. la prohod biserica s-a umplut de prieteni și rude curate cu accent de irlanda. și iojă era curat ca hameiul. nu există iertare doar o divină lehamite nu există nici bine nici rău. în fond nu l-a auzit nimeni pe lucifer cum cade din cer ca să ai dovada că e sursa tuturor relelor. schimbările mă fac să-mi ies din fire. de ce nu pot oamenii să rămână la fel când dau peste tine pe stradă măcar știi de unde să-i iei nu mai trebuie să zâmbești ipocrit de parcă v-a lăsat slobozi prin lume același dumnezeu nu mai pierzi timpul scurmând prin memorie ca un cățel de pământ după rădăcini. din când în când mă gândesc la taică-miu ca la burta de cal a lui vancu. mi-aș dori să stăm la o băută și morți de beți să cântăm Șaraiman să înfigem unul într-altul cuțite el mândru că am crescut eu mândru că sunt mai puternic. când știu ce bărbat bine a fost mi-aș dori să fie mort dar dumnezeu e mai corupt ca un oficial fifa împarte moartea de parcă ar fi gazda următoarelor jocuri olimpice. mi-e dor de londra ca orfanilor din calcutta de maica tereza. să mă trezesc în locuri străine și să trag aer în piept ca și cum aș dopa calul de curse al reginei elisabeta. să mă pierd prin magazine de lux și să dau nas în nas cu șeicii bogați din abu dhabi cu indianul mittal care a cumpărat laminorul de 16 țoli și să-l întreb dacă mă ține minte de la ultima conferință de presă. să intru în autobuzele roșii ca-n niște anusuri iritate de curve ce mimează orgasmul în poloneză. e una din zilele când mi-aș vinde sufletul să fiu cineva important. dacă-i prea puțin măcar să trag o beție cu tata prin morden să-i dăm cu votcă și gin până dimineață. să ne credem șeici bogați sau regii metalurgiei. să ne luăm la bătaie cu fanii lui arsenal din coastele noastre pocite să curgă petrol și apă fanii lui arsenal să dea mărturie: cu adevărat aceștia au fost oameni drepți. * în numele fiului dansând pe mormântul tatălui (2014) tatăl lui emilian era mare cât o sticlă de vodcă încăpea în ea cu tot cu suflet și cu nevastă seara juca pocker în poarta CAP-ului săru'mîna, dom' inginer am adus o sticlă de vin bună seara dom' inginer am adus un rachiu fain de atâta inginerit tatăl se făcea mare cât turla unei biserici cocoțat pe un recamier emilian învăța să citească scria poezii despre toamnă după rugăciunea de seară mama-i spunea emilian nu-ți urî tatăl e un om bun dar i-a furat sufletul sticla tatăl cucerea un pahar și un sân la bufetul din centru asculta Maria Tănase și confunda drumul spre casă într-un târziu tatăl și-a adus aminte că e tată ce-o mai fi însemnând și asta două trei palme un țipăt filmul se rupe ca-n dramele americane pe care le-a văzut după aia emilian s-a trezit alergând cu picioarele goale după poliție emilian a crescut și s-a făcut reporter scria despre morți și miracole până-ntr-o zi cînd l-a văzut pe un pat de spital tatăl încercând să-și aducă aminte dacă nu și-a pierdut mântuirea la pocker a-ntins mâna a zis iartă emilian i-a răspuns în afară de nume nu am ce să iert dar îți promit că voi trece pe la mormântul tău cu vreo doi prieteni apropiați voi desface o sticlă cu vin voi dansa și-ți voi bea până și locul din cer fiecare-a plecat pe cărările lui nu eu nu am să ajung ca tine spunea emilian după fiecare pahar se făcea mare cât turla unei biserici într-o noapte emilian și-a reluat locul obișnuit la fereastră și-a spus în ritmul ăsta o să porți ochelari înainte de 30 a privit tăcerea de-afară căutând un punct de sprijin și a scris: nu mai da că mă doare |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate