Se-nchid în ochi spre încântare vise mute
Acoperind cu aripi ude zborul orb
Târând spre noapte amintirile flămânde
Se-necă-n valuri căutând albastrul mort

Pălind culorile umbresc fără lumină
Se prăbușesc din curcubeu sfârșind anost
Răspund doar razele marcate pe retină
Arzând scrisorile trimise-n avanpost

Vorbind tăcerile ne-aude luna plină
Se-abțin cuvintele aflându-se în post
Călugărind așteaptă șoapte să devină
Trăiesc prin gânduri întrebâdu-se de rost

Cărând păcatele dorința e-o toxină
Veninul oarbelor speranțe poartă cost
Amenințate cu inspecția divină
Caută-n grabă prin uitare adăpost

Toate durerile întreabă de morfină
La judecată ajungând nu recunosc
Sunt condamnat la existență clandestină
Un personaj intempestiv și fără rost