credința face parte din povestea mea,
Speranța e o zână din raiul concret,
îmi oferă bucuria îmi oferă liniștea,
nu mă las tulburată de nici un regret.

vorbesc cu vântul în acorduri de tulnic,
precum cerul mă știe înflăcărată rugă,
în schitul luminii sufletul este pustnic,
în timpul schimbărilor trudește ca o slugă.

cu ce gândesc și fac sunt foarte atentă,
nu vreau să las nimic la voia întâmplării,
dar și melancolia în mine e prezentă,
vuiește, glăsuiește ca valurile mării.

îmi odihnesc privirea pe rondul cu dalii,
sângele doinește pe carnale falii.