trebuie să fiu lăsat în pace
ca să mă concentrez când calculez totalul
recunosc mă port insuportabil din start
iar sentimentele îmi încurcǎ socotelile
accept conexiunea crudǎ și iubirea naivǎ
dar şi energia investitǎ într-un eşec
de care te aștepți să fac abstracție

arta mǎ-sii!
asta nu e artǎ ci un pacient fǎrǎ şaman
care se pedepseşte de dragul spectacolului
trece din om în iluzie și înapoi în anonimat

singur sǎdesc un soi rǎu de scriitor
în pǎdurea tropicalǎ de uscǎciuni
am plagiat basmul acela obscur
în care greuceanu şi cosânzeana
o iau pe cǎi diferite la o rǎscruce
de linii din palmă

dacǎ sunt într-adevǎr suflete pereche
potecile se vor reintersecta
dar ei își văd de drumul fără întretăieri
pânǎ ajunge fiecare în alte poveşti
care dor mai puțin sau mai mult

ghionoaia albă mă pândeşte din vǎzduh
demonii mei plonjează spre fatalitate
eroul se consumǎ în interior
numai loserii rup pactul cu diavolul
înainte de termen

moartea vrea s-o pup pe obraz cu orice preț
nu-mi prea place cǎ e alcoolicǎ
dar mi s-a sculat puțin
când a scuipat printre dinți
îi are pe toți dar
poartă un ochi vânǎt pe veci
eşti tare tipo nu-ți fac fațǎ
dar schimbǎm numerele de telefon
formez 07 şi fricǎ de abandon
ultima suflare mă caută întreaga noapte
apel după apel la care dau respins

iar tu ești mai constantă decât moartea
ce conteazǎ câteva mii de apeluri nepreluate în plus
cineva trebuie sǎ ia o pauzǎ şi de la mine
hai să lăsăm ordinea firească a lucrurilor
sǎ ne ucidǎ în armonie
cât încă ne iubim într-o violență pasivă
dar sincerǎ ce coace vrajbă veşnicǎ
între suflete predestinate

e demonstrat științific
așa apar găurile negre în cosmos
și în locul pe care îl ocupai în spațiul meu personal

nimeni care îşi întâlnește sinele real
nu scapǎ viu & nevǎtǎmat
ne infectǎm reciproc rǎnile
cu ce descoperim în propriul abis

s-au acumulat amǎgiri constante
iar astea nu sunt basme de ispirescu
trebuie să limitǎm contactul între vocale
ca sǎ evitǎm dragostea cu hiat
dezmorțitǎ sǎ-şi arunce chinul
în oasele obosite ale obsesiei
ca-n toate romanele de stephen king