agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-08-21 | |
eu am învățat zborul în cădere
și am învățat zborul să pot merge pe pămînt în picioarele goale să simt iarba sub tălpi cum plînge ca o femeie supărată pe țara minunilor că nu au kinder acolo eu am învățat zborul în aerul femeilor care mi-au spus numele și am fost la londra cu o corabie cu pînze împinse de numele meu eu am iubit și am învățat zborul să zboare și eu am văzut o candelă goală răsărind la șase din mare că toată lumina era deja în mine și avea chipul tău și am mîngîiat un cîine mut care vorbea cu ochii și avea ochii tăi am învățat zborul să tacă să îmi aud respirația cum plînge că nu ești aproape. o să pescuiesc în tine pești zburători care știu trei feluri în care se pot lăsa gătiți și pictați în ulei îmi voi închipui mințile tale și îmi voi face o plasă în care să mă prind că dumnezeu ți se roagă la picioare și nu caută un chiștoc de țigară o să mă rog la nenoroc să am o bucătărie în care zboară apa și nu mai trebuie să speli vase doar să plîngi de fericire în ele o să pescuiesc perle vorbitoare în cerul care se odihnește în apă și o să fumez o țigară din care fumul se face nori pe marte sau venus cum bate vîntul dragostei noastre îmi lipesc pielea de pielea ta ca hoții de frumusețe și-mi e teamă să ating asfaltul că ar fura ceva din mine fac un tunel între azi și mîine să dorm în el în noaptea asta îi cresc brațele lui venus știu că e îmbrățișarea ta gem de caise cum îmi îngălbenesc ochii asemenea unei pagini albe, fără chipul tău marea îmi dă limbi pe picioare și e o lună plină, imensă, că ascunde o parte întunecată mai mare tristețea a trecut pe lîngă mine și eu n-am avut stație așa că la autostop am luat moartea care mergea cu viteză mergea atît de repede că întunericul se făcuse străveziu și îți puteai vedea inima prin el și prin inimă mai vezi un pom cu cercei apoi cum ai cheli peste o noapte de așteptare gem de caise îmbrăcat în fețe de pernă dulceață de tavernă plus două mîini care mîngîiaseră un om și îi furaseră chipul mă priveam în ele cum aș sta cu tine ochi în ochi în jocul acela care clipește primul și la un moment dat ți-ai scos chiloții să-i așezi peste lună că se vedea dragostea prin noi ca într-o radiografie a lui dumnezeu care s-a apucat de fumat am băut apă atunci fără să avem apă la noi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate