agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 361 .



starea mea preferată e moartea
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [crepuscul ]

2024-08-29  |     | 



starea mea preferată e moartea -
propaganda fericirii
se deghizează uneori în sinele fals
vine direct sau câteodată își trimite copiii

iubesc când se despletește în fața mea
cu peruca proaspăt vopsită, mirosind a amoniac
printre pletele ei văd zilele altora
moartea dintr-o blondă grasă
care abia se ține pe genunchi și tot mănâncă
de parcă prestează un oral vulgar, cu perdelele trase

moartea dintr-un gând intruziv, alungat cu o penetrare
în lumea unui bărbat slab și nebărbierit,
care își promite după antrenament că va fi sigma man,
dar la două chioșcuri distanță
își agită berea în gură și-și spune ,,ultima"
ca și când va iubi pentru ultima oară

moartea dintr-o metropolă capitalistă,
trăgând în țeapă plămânii la fiecare respirație
și care plouă peste gândacii cu cravate
nici nu s-au inventat umbrele pentru asta
și moartea dintr-o mână de adolescentă
care se zgârie pe față că nu mai suportă
diferența de generații și traume

a mea parcă-și schimbă peruca
o simt dinainte să vină
n-are ore fixe, nici un loc preferat
azi s-a dus spre cerul gurii
unde picura ceva amar dintr-o seringă
apoi mă împunge în plex
încep să țip ca o cioară în fața sperietorii

ia-mă în brațe, nemernico

ce moarte ești tu dacă nu mă mai prinzi, dacă nu mă trăiești
ce moarte ești dacă te simt că ți-e frică de ceva mai urât decât tine, care zace
în canale lacrimale
în crăpăturile pereților uzi
pe care le-am pus în rame
în nopțile fără lună în care te priveam din mijlocul patului
chiar daca-mi intra pământ în ochi

îmi e dor de tine în fiecare secundă
dansează cu mine să te simt măcar în sex
ca o șoaptă ce se transformă treptat în urlet
smulge-ți unghiile false din gât
de la ultima vizită victorioasă
și dă-i cu putere, ca într-un sac de box
te-ai folosit de mine atâta timp, ca o pedofilă
ca să devin și eu o moarte, doar ca să ai tu oglindă
atât ești de narcisistă.

dar eu am devenit moartea din spatele tău
care învie tot ce ai stricat
ești doar un păianjen gata să coboare pe un fir de pânză
dar care se întoarce
cand vede mâna mea pe perete, în umbră

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!