agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-09-08 | |
Mă tem că vei pleca şi vei zbura
Spre alte ceruri, poate mai albastre, Iar universul tot s-ar scutura Să-ţi facă loc şi ţie printre astre. Ai să te-nchizi în aripi de egrete Ce se desfac când ochii tăi mai plâng, Nu este timp acum, nici de regrete Destinul e umbros şi prea nătâng. Atât de mult pe tine te-am iubit Erai prin aer, respiram iubire Tu pământu-ntreg, eu satelit Tot aşteptând să-mi dai cumva de ştire... Că timpul de-a iubi nu s-a sfârşit Şi am putea să ne venim în fire, Atâtea continente am clădit Şi-atâtea mări am strâns printre potire. Mai eşti aici, dar ce departe încă Sufletul mi l-ai dus la iarmaroc, Inima mi-ai ascuns-o într-o stâncă Nu-mi lua tot, lasă-mi puţin noroc. Mă tem că ai să pleci, e-adevărat? Că lumea asta pare tot mai mică, Şi timpul s-a chircit, s-a micşorat Nu spui nimic, şi ţie ţi-este frică. Rămâi, eşti totul pentru mine Eşti poezia mea, scrisă cu sânge, Şi orice vers se naşte pentru tine Va râde la-nceput, apoi va plânge.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate