agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-11-08 | |
Pe străzile acelea, este multă ninsoare
Ninge de două zile, cu fulgi mari înstelați și golași Sunt ca un fel de rățușcă printre albe rățuște Sau galbene, dacă este polei... Ca un stol de vrăbii speriate care nu au fugit de frig Sunt împărțită în mai multe părți Lângă tine, mi-e frig Dar te visez etern, sub ninsoarea înaltă care a pus mașinile de deszăpezit Lângă maidanele astea Sau pe arterele pline de zăpadă, toată noaptea au curățat Ca să treacă mașinile și să nu alunece Și stau cu vrăbiile deasupra mi-e un fel de trandafir Făcut din vrăbii Care nu se mai oprește să cânte Da, sau din rățuște, de ce copiii nu au văzut niciodată nămeți Astăzi nu am nevoie de clopote, iar porumbei nu prea găsești din iarnă Mi se pare că vine Crăciunul Se reîntorc porumbeii și crucea Eu plâng pe brațele mele dezvelite, poate nu ar fi trebuit să mă îndrăgostesc niciodată Câteodată îmi spun că nu am iubit niciodată Că nu a fost inventat bărbatul care să mi se potrivească Și atunci pe ce bun că îmi mișc abacul cu mâna Stiloul Penița Aurul abacului nu al peniței, îl mișc Căci sunt un copil prea dens și am uitat din această viață tot Te strâng în brațe cu brațele Îți strâng picioarele cu picioarele Stau lângă urechea ta stângă cu urechea lipită Spune-mi, te rog, cine ești...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate