Uită-te cum mă frământ,
Când mă privești în ochi!

Uită-te, pentru că privești
În orizontul de unde nu te văd,
Ci în formele unde unduiesc
În mintea ta ca un izvor
Răsărit din orizontul
Cuvântului surd și
Al golului orb.

O taină care se desfășoară
Întrupându-se în carne
Algoritmic filtrat
Și orchestrată.

Ochii cu care mi te uiți
În privirea din vederea mea
Îmi descoperă amplificarea care
Te adaugă orizontului unde îmi cresc
Întunericului rădăcini ca ramuri
Care se întind în lumina
Ce coboară din soare.

Învierii care cresc din rana
Unde degetul e pus pe carne.