poți bea o cafea scumpă la o terasă, să te simți bine
în timp ce te gîndești la transpirația care te cuprinde
înainte de moarte, transpirația vine ca o ploaie din tine
înainte de moarte, ești ud ca denzel înainte să scuipe
sîngele prin care-și scuipî viața, nu mai încape acum nici o votcă
nu mai are loc nici o crimă
e transpirația rece și iubirea suspină

transpir în fiecare dimineață, uneori scuip cu sînge
mă uit în oglidă mă bărbieresc văd moartea din ce în ce mai aproape
am gene de plumb și uraniu în pleoape, e o pacoste
trebuie să mă vaccinez antidragoste

denzel transpiră și moare, are un curcubeu negru pe frunte
și ochi grei de scufundă barca, transpiră ca un vas care se inundă
vine moartea prin vene ca imaginea ta prin mine
mă uit în trecutul apropiat și văd numai zile străine
dacă iau cuțitul în mînă sunt ca denzel cu pistolul în gură
transpir ca un orb prin gaza și nu simt nimic
nici o ură

vesele sutiene s-au pus peste stele, se apropie clipa
cînd capcanele mîngîierilor tale îmi vor tăia brațele
eu doar voi putea să îți desenez chipul pe pereți cu sîngele meu
denzel transpiră și moare, are un curcubeu în ochi
cu zîmbetul tău
cu zîmbetul tău

beau o cafea lîngă o sticlă de votcă, denzel are un glonte în el
își prinde viața la copcă, eu te am pe tine la fel
transpir, mor încet, transpir, mor încet
foarte încet, așa cum te-ai întoarce din viață în moarte
fără să știi unde-ai fost, doar ai iubit
și vii de departe.