m-am trezit în noapte adunând cuvinte în palme,
să le ordonez pe ritmurile unei melodii interioare,
doar așa îmi pot extinde spiritul
să curg, să curg precum izvorul iubirii.

visurile mele fac popas în lumina din Calea Lactee,
apoi se naște poezia în lumea cu simboluri sfinte,
care mă umplu cu emoții incandescente,
care îmi valorifică frământările sentimentale.

mântuitorul îmi vorbește, în grai românesc,
îmi ascultă șoaptele și rugile smereniei,
meditez profund pe notele unei rapsodii,
desprinsă dintr-o altă dimensiune,
nevăzută încă dar totuși intuită.