Arhitectură înaltă a vițelor apei
Cu ziduri și bolți iubind nemișcarea
Fereastră umbrită de tainele pleoapei
În care văzduhul se unește cu marea.

Ideal necuprins al dorințelor mele!
Aleg pragul tău misterios și albastru -
Păsări albe te cheamă, corăbii rebele
Zugrăvite de raza aceluiași astru.

Câte cranii albind au ajuns pân' la tine?
Cunoști numele lor scrijelite pe valuri?
Iată, sfidând găvanele lor opaline,
Tâmpla poetului se desparte de maluri.