surorii Paraschiva

cai fără şa pasc pe imaşul din rai
îi mână-n iureş cavaleri cruciaţi
prin ceaţă şi nămeţi din nori despicaţi
cu tunet ÅŸi fulger de-averse de mai

c-o pânză carmin înveleşti pe bărbaţi
maestră de-agape de trai pe vătrai
vibraţie pe portative de nai
cu note rescrise de ţapii bălţaţi

din moarte urmăreşti cu ochii deschişi
cum cei din juru-ţi înoată-n lumină
cum picură din tavan stropii aprinşi

de plânset de fete fără cunună
pe frunte-ţi cad fulgi de omăt învinşi
de frigul din oase scurs în ţărână