pentru tine

nu se întrezărește

prospețimea altei dimineți

vezi delicatețea umbrei

care îți absoarbe lumina

în ceruri interioare

sfredelești ca un burghiu

tainele dimineții părăsite

până vine (în sfârșit!) relaxarea

cu o voce rămasă în grija

unei tocile îngerești

sigur

va mai fi nevoie

de o mică întârziere

de un alt scurt relaÈ™

pentru schimbarea tonului

că, din tocire în tocire,

nu poți ajunge decât

la superbia unei platitudini

cântate pe nas de un maestru amnezic

și ce-ar mai fi de văzut

acum, când printre ramuri ți se năzare

gloaba roșie a unui alt amurg?

multe chestii, ar zice poetul

dar nu-i sigur că pentru tine

va mai începe o altă zi