agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ RecunoÅŸtinţă ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-03-14 | | Am lăsat pământul încet să dispară, N-am mai privit înapoi, nicio ocară, M-am rupt de zgomot, de lumi, de hotare, M-am desfăcut în particule clare. M-a prins un vânt cosmic, un suflu divin, M-a spulberat într-un vis pelerin, Am devenit o lumină fără trunchi, Raze de stele ca într-un mănunchi. Oceanul tăcut al cerului întins M-a prins într-un vârtej nestins, M-a dus până-n margini, până-n nimic, Unde timpul încetează să ticăie ritmic. Eram în tot, eram în pustiu, Eram fior, eram doar un chiu, N-aveam nici nume, nici chip, nici contur, Doar libertate pe aripi de vultur. Apoi, din adânc de vid nesfârșit, M-am răsucit într-un arc liniștit, M-am făcut ploaie, m-am făcut vânt, M-am întors înapoi pe pământ. Cine se pierde în stele departe, Nu se întoarce la fel, devine aparte, E val, e idee, e suflu de soare, E parte din cosmos, e fără hotare.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate