Ce limpede-i dragostea
în degetele lungi cuprinse de aburi
prin oceane și nisipuri și ceruri și nori
în umbrele-i pătrunse de margini
cuibărindu-se în culori,
strângându-se în linii perfect desenate
în inimi,
pe iriși,
sub gene,
când gem constrângeri și iertări!

Ce necuprinsă-i dragostea
în cercuri de apus și răsărit
infinite,
nu-i pot măsura începutul,
sfârșitul,
așa,
așa este
Dragostea!