Și despre Dumnezeu era poemul
În care mă scriai cu buza fiartă
De rugă și sărut, de plâns ce iartă,
De numărat secundelor lin ghemul.

În gânduri port a trupului tău hartă,
Ne sta pe lângă veci de-amor cheremul
De Domnu-alături draci aduc blestemul
De Măr, pe carnea care ni se ceartă.

Tu zbor redeveneai, ți-eram cenușă,
Divinului m-arunci în poezii
Tot deschizând în mine-a lirei ușă.

Cuvintele sădeau lumini târzii
De stea ce iese-n haos din cătușă
Sub ale cărei zodii nimerii.