Aș prefera
în detrimentul unui safari printre dune
un loc istoric în care zidurile surde
să îmi șoptească cu smerenie
din toate unghiurile austere
povești și mituri despre vieți apuse
din timpuri neștiute
ce-n labirinturi laborioase
propriul periplul l-au parcurs cu trudă.

Din ziduri aud glasuri în surdină
și ecouri vagi reverberate
zăresc cum se desprindă
fantasme translucide
cu dor și cu melancolie
păstrează a lor sălășluire
strădania de a-și menține
urma definitorie și amintirea.

Toate aceste istorice odăi
care de nemilosul timp
sunt măcinate
au amintiri ce se perindă
și visuri neîndeplinite.
La fiecare pas ce-l fac
vibrația acelor vremuri
îmi freamătă prin vine
iar experiența ce o trăiesc
cu îndârjire mă convinge
că-n fiecare veac apus
oamenii sfințeau locurile
cu scânteierea lor divină.