decreteazã sub un cer lãptos vodã luminatul
de trei ori o datã şi niciodatã de la capãt
rãspunde o cucuvea guşatã
numãrându-şi penele într-o aritmeticã anastase

paişpe meşteri mari şi niciun zidar
pe cer se mai rãsturnã un car
de manole nu întreabã nimeni
cine sã mai vrea sã fie calfã în ziua de azi
când de atâta cãldurã bulevardele se topesc
iar şoselelele devin râuri de bitum
abia vara se vede utilitatea bordurilor

doar uliţele râmân fixe între douã limite
mai tot timpul infinite

în rest fiecare cu monastirea lui