duminica ne dădeam Bună ziua!
cu graiul înmiresmat de lumină
sărbătorindu-l pe Dumnezeu,
mergeam la biserică și ne închinat la icoane
ce ne vorbeau pe limba Credinței,
astăzi mi-am făcut icoană din mine-n oglindă
și chip cioplit din cugetul meu
venerându-mă-n singurătate
că până și Dumnezeu a plecat
din biserica odăii mele
acolo unde tu îți sărbătorești inexistența,
trăiești în aceeași zare cu Domnul
merindele privirii nu pot hrăni distanța aceea
Bună ziua! îi zic lui alter ego