La Meka pe poteci ducându-mi virus
Eu sunt plebeu ci nu-n deșert emiru-s
De un covid lumesc să mă înveți
Strănut strivindu-mi mucii de pereți.

Îmi făuresc castelul meu cel orb
Divinității în latent de morb
Hălăduind cu florile întruna
Din nări îmi curg miresme și minciuna.

Pe Dumnezeu, zidire-n nasul popii,
Religiei din mine îl apropii
Și tu mi-aduc aminte că îl vrei
În unul singur zămislit din Trei.