|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ De fapt, nu sună întotdeauna de două ori. Contact |
Comentariile membrilor
Vizionări: 0
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-07-05 | |
Când m-ai gonit cu blestem,
Eu nu am zis nimic; Găseam firesc să fie așa, Dar azi regretul mi-a golit Deplin inima. Și nu știu ce n-aș da ca să Te pot vedea... Cu cât m-am afundat în timp, Te-am așezat în cuvânt, Dar ai plecat. Te-am sculptat în piatră Și ai răcit-o; Te-am zugrăvit pe pânză și Pe sticlă, Dar culorile au devenit Transparente. Am ciocănit în sunet, Dar sunetul e gol; Te-am plimbat prin peșteri, Biserici și palate. Dar într-o zare fără glas, Lumina m-a cuprins ușor; Și-am înțeles că Fața Ta Nu se ascunde de-al meu dor. Erai în fiecare pas, În fiecare răsărit, Iar inima, din nou întreagă, Târziu Te-a regăsit.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate