agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-10-04 | | Înscris în bibliotecă de Valeria Pintea
Trec primăveri cu flori la subsuoară,
în struguri mustul toamnelor și-l suie, se cern zăpezi a nu știu câta oară, noi tot aici, noi tot bătuți în cuie. Ne cresc orfani copiii pe coclauri, nevestele ca fânul se usucă, răsar din mame stânjenei și lauri, noi tot aici, noi tot cu dor de ducă. Parcă n-am fost în lume niciodată, Duminicile parcă ne-au uitat și ele, prietenii prin cârciumi se îmbată – noi tot aici, noi tot între zăbrele. Cățui de nuferi ard în rugăciune, pe sub salcâmii înfloriți trec fete, bâtrâne viori întineresc sub strune, noi tot aici, noi tot în baionete. Þițeiul nostru spumegă în sonde, scot munții saci de aur la lumină, cresc cozonaci pe câmpurile blonde – noi tot aici, noi tot pe rogojină. Împărății cât șapte țări într-una se clatină, pândite de cenușe, stăpâni ai lumii au mușcat țărâna, noi tot aici, noi tot între cătușe. Cu alte poze vine-abecedarul iar geografia alte hărți aduce, istorii noi așterne cronicarul – noi tot aici, noi tot bătuți pe cruce. Noi tot aici, cu rădăcini amare, Parcă născuți din ghinde și blesteme – Noi tot aici, noi tot în așteptare, Să prindă visul trup – și să ne cheme.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate