cutremurat de splendoare
înnodând clipele-n nuferi
și gândurile în buchete împletite
din ploile luminii
atemporală rază lină

te aștept, cum pruncul așteaptă
jocul să-i descopere roua,
cum mărgărit de zi
se-ascunde în azur înmiresmat
cu dor de infinit
nemărginire elongată printre țesături
arzându-mi liniștea deodată

te văd în vis candid
ți-ai răstignit ființa
aproape de serbarea
ce doar șoptind iubirea
te țese iar minune-n lumi bizare
putere dezlegată din urzeli curate
îmbracă timpul vieții
in armonii regale

cercurile interioare
se unesc
între clipe,
ard frunzele serii
iubirile de-odată

îmbujorare...