găvan de-aramă prins în turle
din care mă înfrupt flămând
cu sunete și glas de surle
care coboară pe pământ

porunci aduce de la ceruri
să rânduim în noi credință
și să ne ducă spre de-a pururi
feriți de rău și neputință

sătul de bună rânduială
nu pot să fiu oricât aș vrea
căci urcă ispitiri din smoală
care se-așează-n calea mea

dar rătăcirile-s curmate
de glas de bronz iscat de sus
și iar mă-ntorc spre bunătate
și spre iubirea de Iisus