suntem prea frumoși să ne iubim
și doar ne iubim
fărăcuvintele
și fărăgesturile
în pulsul stins al toamnei


tu însă pleci spre tine eu
rămân în loc
pentru a mai înlemni timpul
și nu ne putem îndrăgosti
cred că ne-am pierdut
unul de noi
ori poate noi într-unul
atunci când ne-am cuprins
fărădesoarta

acum doar eu în oglindă
descopăr cum ai umerii
ceva mai albiți de iubire
și nu mai știu să merg
pe linia întreruptă
de amintirile tale
și tac încă nefiresc
de parcă niciodată
nu m-ai fi atins