Singur,

în noapte stâlpii electrici îmi par
niște bărbați ce stau liniștiți și
fumează o țigară...

Plouă.
De parcă Dumnezeu știe
că nu vreau să fiu singur
și-mi dă picăturile de ploaie
să-mi fie tovarăși...
Plouă torențial,
ce de prieteni mi-am
făcut în stația asta
în care autobuzul nu vine niciodată,
plouă,
plouă, să-mi înnece singurătatea
străzilor pustii,
de parcă acolo sus, în cer,
nu s-ar fi auzit
că s-au inventat apometre...