alerg printre fălcile de crocodil
ale birocrației
trei mii de oameni cu copii în brațe
în fața mea
aleargă și dau copiilor lor
o educație proastă

sunt gesturile disperate
ce duc mărturia mai departe
că am devenit
o hoardă de hoți de pepeni,
ignoranți și de rea credință.

sărăcia ne obligă să acceptăm
aparate atârnate de gât;
prin ele ne este oprită
orice intenție de visare.

în spate, urme de buldozer
aproape mă ajung
zgomotul steril al cupei
ce smulge cu zgomot de dinamită
pereții

la alt nivel -
jocuri de șah măsluite
euro-sifonari
sapard-uri
apetit deschis prin evadări
la mici și bere
sute de priviri
cu ochii la niște maieuri
poate mult prea decoltate.