c osițe,
a rcuiri de gene,
s âni deluriți ca provocări și
c oapsele menite să vegheze o
a dumbrire, iar în vale
d egete mici, fremătătoare
a lint devin privirii ca minuni
când o pogor pe-a ta icoană
precum cascada spre genuni
desmiardă pietrele de sus în goană
râul nu seacă niciodată
căderile-și desface-n picuri
ca pe-o poveste adunată
și risipită pe nimicuri
la apa scursă peste stâncă
se-adaug tunete din valțuri
puhoiul își reface-adâncă
curgerea-i lină printre maluri
pe care parcă plâng înalturi
ale cascadei madrigaluri