Þara e postamentul de oase
de pe care nu voi cădea
oricât ar fi
zbuciumul Lumii
de mare.

Þara e piramida de oase
nenăscute
pe care o port
pe umeri.

Þara e cuvântul care
face să vibreze
postamentul,
și pe care-l
aud
și cei ce vor veni.

Þara sunt codrii
pe care tremură
Lacrimile noastre.

Þara sunt baladele
care cutreieră
pe lună.

Þara e portul dacilor
de pe columnă.
Þara e cuvântul
Dintâi și
Cuvântul din urmă.