Creatura

Prind mâna ta cu-n strigăt ce răsună-n vale,
Se zguduie pământul, se pierde vântu-n zare,
Tresari din patul negru, acoperi goliciunea,
Stingi focul ce mai arde nervos în șemineu.

Îngenunghem în fața tabloului divin
Cu lacrimi negre, lacrimi putrede în așternut,
Te simt aproape și noaptea se-nspăimântă,
Și glasul meu domol de lupul cel flămând.