Iar cand pamantul mi-era departe
iar viata doar o nalucire
stapan eram pe cerurile `nalte,
stapan eram in nemurire.

Iar regatul meu era din aburi
usor inaltati spre asfintit,
aprinsi de visul stelelor din `nalturi
si ridicat pe-amintirile celor ce au murit.

Nu era moarte,nu era viata,
nu era vreme nici suflare
ci doar o lume de gheata
pe veci aruncata-n uitare.

Era...,dar totusi nu era
decat o dulce amagire
rod al durerii ce ma-ncerca
seara de seara,iubire de iubire.