Desi ranit, mi-am aratat inima soarelui,
tot mai plapand mirosind zapezile
cazute peste pamant, peste primaveri,
peste viata prin care tu ma strigi,
copilarind ulitele cu maslini infloriti
in umbra carora candva ingerii
cei indragostiti au fost fericiti.
Desi timpul ucide si timpul doare
tu ma strigi prin viata aceea sarata si mare,
desi ranit am iesit catre soare:
inima mea niciodata nu moare.