Ziua-n amiaza mare
Se-aude un strigat
De ajutor,

Si se opreste fiecare:
"Va rog! Nu ma lasati
Sa mor."

"Vai lume,lume,lume
Ce mi-este dat sa vad!
Un om,

Pe care nu-l cunosc pe nume,
Ce sangereaza-mbratisand
Un pom.

Dar ce-a patit sarmanul?"
Se-ntreaba ingrijorata,
O baba.

"Sper sa-l ajute vreunul,
Caci eu sunt ocupata!"
Si pleaca.

"Nu ma lasati
Va ajuta domnul,
Ma doare!"
Dar ei isi vad de drum,

Si-asa trec toti
Uitand de omul
Ce moare
Agatat de-un pom.