Ultima noapte plouă vopsele amare peste pânzele grele
mirosul de fum se scurge cleios printre pleoapele stinse

un ultim sărut pe mâini obosite cu buze lasate-n uleiul uscat
pe pânze ce-au curs un timp trupul umed atâtea atingeri a uitat.

cu gura amară pe buze pierdute setea perindă amor fibre ce ard
mâinile mor topite-n cazanul de piatra nuanțe ce dorm a-ncetat...

Te opreși amețită plângând lângă panzele-ți rupte-mi șoptești,
te rogi să nu îți crească aripi ca să zbori să-ntrebi cum se moare!







(Vreau o îmbrățișare o formă
un deget Nu o mâna orice
să umple golul ăsta lăsat în urma ta)