detest imperialismele care mă trimit la lectură comunistă
absorb un fapt de drept cu paiul
poate mă îmbăt încă o dată
sau pentru prima dată
tastez cu creionul un peisaj erotic absurd sau normal erei noastre intracarpatică
metaforele-mi sunt ace de brad
gătite iarăși cu aceleași globulețe vechi de o sută de ani
moștenite de la triburile păgâne ce mi-au înfiat strămoșii
în deșerturile gotice

un neglijeu aruncat în grabă și o șampanie desfăcută de câteva zile
o lumânare aproape arsă
și câteva coji de semințe de fapt multe coji de semințe
mucuri de țigară
și gând de sinucidere
atmosfera de crăciun lăsată pradă sărăciei infecte în care m-a trimis boala
boala despre care nu voi vorbi niciodată

leii și-au mâncat puii
au băut alcool pentru că le-a secat deșertul a doua oară într-o zi
oaze oaze și multă teamă răsărită pe curcubeul ars al nopții
un curcubeu creat într-o baltă plină cu benzină… și alcool

incoerent pictez discursuri despre libelule și despre arta rămasă de căruță
ignorată sau ignorantă deci pur și simplu probabil lipsă
sau lipsită de drepturi și obligații

să creem un statut de artă în care arta e artă
în care comunismul rămâne o amintire frumoasă sau indescifrabilă
morții cu morții iar vii… dacă mai avem timp putem să trăim
dacă nu să facem sex sau artă sau sex sau manele sau…
să ne înhumăm într-o clepsidră de fapt suntem o clepsidră
în care ne scurgem ca un pârâiaș într-un lac de acumulare
iar apoi vom genera curent electric
pe care îl vor folosi copii noștri născuți din lavă și minicună
poate un avort ratat
poate o viață ratată

o poezie fără poezie
o artă fără artă
arta nimicului
nimicul ca artă… arta săracului
să culegem laurii unei depravări cultivate de strămoși
dar când ne vom trezi
să murim
...
ar fi demn pentru un neam uitat în paragină